Instituția Prefectului – Județul Arad pregătește pentru sâmbătă, 24 ianuarie, o serie de momente oficiale și culturale dedicate Unirii Principatelor Române, pe platoul din fața Palatului Administrativ. Programul se va încheia cu o horă a unirii la care sunt așteptați toți arădenii.

Programul ceremoniei de la Arad

Ceremonial militar și intonarea imnului

Manifestările vor avea loc sâmbătă, 24 ianuarie 2026, în centrul Aradului, în fața Palatului Administrativ.
Evenimentul începe la ora 10:00, cu momentul militar de prezentare a onorului și salut al drapelului de luptă.

La ora 10:05 este programată intonarea Imnului Național al României, în deschiderea oficială a ceremoniei dedicate Micii Uniri.

Moment religios și alocuțiuni

Între orele 10:10 și 10:20 va avea loc un serviciu religios, susținut de reprezentanți ai Arhiepiscopiei Aradului. Acesta este gândit ca un moment de reculegere și respect pentru semnificația istorică și spirituală a zilei de 24 ianuarie.

În continuare, în intervalul 10:20–10:30, oficialitățile locale vor susține scurte intervenții despre rolul Unirii Principatelor în nașterea statului român modern și în consolidarea identității naționale.

Horă a unirii în fața Palatului Administrativ

Manifestările se vor încheia în jurul orei 10:35, cu o horă a unirii la care sunt invitați să participe toți cei prezenți, indiferent de vârstă. Organizatorii mizează pe implicarea arădenilor, pentru ca momentul să fie nu doar unul oficial, ci și o ocazie de a marca împreună ideea de unitate.

De ce este importantă ziua de 24 ianuarie

167 de ani de la Unirea Principatelor

Ziua de 24 ianuarie 1859 este considerată un pas decisiv către formarea României moderne. Atunci, Moldova și Țara Românească au fost unite sub conducerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, deschizând drumul către statul național unitar.

În 2026 se împlinesc 167 de ani de la acest moment, iar evenimentele organizate și la Arad reamintesc că Unirea Principatelor nu a fost doar o decizie politică, ci și împlinirea unei dorințe vechi de secole a românilor de a trăi într-un singur stat.

Contextul istoric al Micii Uniri

Unirea din 1859 a fost precedată de ani de frământări politice și revoluționare.
În 1848, în spațiul românesc au avut loc mișcări revoluționare, iar în Țara Românească a fost trimis un memoriu către Poarta Otomană, prin care se exprima clar dorința de unire a românilor într-un stat comun.

După înfrângerea revoluțiilor de la 1848 și revenirea regimului habsburgic în Transilvania, Moldova și Țara Românească au rămas sub influența marilor puteri ale vremii. Convenția ruso-turcă de la Balta Liman din 1849 a restabilit controlul lor asupra celor două principate, dar idealul unirii a continuat să fie prezent în societate.

Pe 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în Moldova, iar la 24 ianuarie 1859 a fost votat și de Adunarea electivă din Țara Românească. Această „dublă alegere” a creat cadrul politic prin care cele două principate au ajuns să aibă același conducător, fapt recunoscut ulterior și de puterile europene.

Aradul, parte din sărbătoarea națională

Deși evenimentul istoric s-a petrecut la Iași și București, marcarea Micii Uniri la Arad, în 2026, le oferă arădenilor ocazia de a se conecta la una dintre cele mai importante pagini din istoria României.

Ceremonia de sâmbătă din fața Palatului Administrativ îmbină componenta oficială – militară, religioasă și instituțională – cu participarea directă a publicului, prin hora unirii, transformând centrul municipiului într-un spațiu al memoriei și al solidarității.