Primele Capitole și Ascensiunea Aviației Arădene

Povestea aviației la Arad datează din primele decenii ale secolului XX, având momente cheie ce marchează evoluția sa. Un aspect semnificativ s-a petrecut pe 14 iulie 1912, în suburbia Gai, când s-a derulat un miting aviatic deosebit, la care a participat Aurel Vlaicu, un adevărat pionier român al zborului, revenind dintr-o competiție importantă în Austria. Zona avea deja o infrastructură de bază cu un teren de aterizare, un hangar și o aerogară.

Fondarea Companiei de Aviație Franco-Română în 1920 a deschis drumul către zboruri intercontinentale. Pe 17 septembrie 1922, pilotul francez Maurice Nogues a realizat primul zbor transcontinental cu un avion SPAD-46, pe o rută ce traversa orașe europene importante, culminând la București și Constantinopol. De la 10 septembrie 1923, au fost introduse zboruri nocturne cu avioane Caudron C 61, reușind să reducă timpul de călătorie de la București la Paris la sub 24 de ore.

Aerodromul din Gai a fost preluat de autorități pe 10 decembrie 1931, începând lucrări ample de reabilitare și echipare. Aerogara a fost inaugurată și a devenit operațională pe 18 februarie 1933. Totuși, pentru a răspunde nevoii unei infrastructuri superioare, municipalitatea a cedat un teren în suburbia Ceala pentru construirea unui nou aeroport la 30 mai 1935. Construcția actualei aerogări s-a finalizat în 1936, iar ceremonia oficială a avut loc pe 14 noiembrie 1937, începutul fiind marcat de o pistă din iarbă. Aeroportul din Arad s-a consacrat rapid ca unul dintre cele mai vechi și relevante din România, fiind primul din țară ce a efectuat zboruri regulate de poștă aeriană în perioada interbelică. Poziția sa strategică, aproape de granița cu Ungaria, a avut un rol important în interconectarea României cu restul Europei.

Când s-a deschis ruta București-Arad-Budapesta pe 2 mai 1938, aeroportul arădean era deja un nod cheie pe harta aviatică a țării, având legături cu București, Craiova și Timișoara. Noua linie aeriană era operată de LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat) și SARTA (Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene), companii formate prin fuziune. Pentru aceste zboruri au fost utilizate avioane Douglas DC-3 și Lockheed L-10 Electra, cu capacitatea de a transporta între 10 și 30 de pasageri.

Extinderea operațiunilor a continuat rapid. Pe 15 iunie 1938, a fost introdusă o rută sezonieră Cernăuți-Cluj-Arad, operată de un avion Havilland Dragon Rapide, capabil să transporte 8 pasageri. De asemenea, un acord aerian semnat pe 1 mai 1938 între România, Ungaria și Germania a permis LARES să lanseze zborul București-Berlin, cu escale la Budapesta și Viena. Începând cu 1 mai 1939, Aradul a fost inclus ca escală pe acest traseu între București și Budapesta, iar în același an, a fost adăugat pe ruta zborului 1370 București-Berlin, care prevedea opriri la Budapesta, Praga și Berlin, inițial desfășurat de luni până sâmbătă.

În iunie 1939, aeroportul arădean a extins și ruta Paris-București, având un zbor retur ce includea o escală la Arad. La doar trei zile după, a fost deschisă și ruta București-Viena, cu escală în Arad, operată de Lufthansa.

Efectele Războiului și Regenerarea Ulterioară

Activitatea LARES la aeroportul arădean a continuat până în noiembrie 1940. După această perioadă, linia București-Viena-Berlin a fost preluată exclusiv de Lufthansa și MALERT (Magyar Légiforgalmi R.T. – Compania Ungară de Transport Aerian S.A.). Pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, aeroportul a fost utilizat de forțele germane pentru scopuri militare, fiind ulterior folosit de armata sovietică și cea anglo-americană în campaniile lor de avans spre Germania. Pe 6 noiembrie 1940, s-a realizat o evaluare a activităților germane la aeroport, cu prezența ministrului plenipotențiar dr. Carl Clodius.

După încheierea conflictului, activitățile civile de zbor au fost reluate și au cunoscut o dezvoltare semnificativă, ceea ce a condus la construirea unei piste de beton de 2 kilometri în 1953. Aeroportul din Arad a continuat să se dezvolte, devenind în 1958 primul din România cu un sistem radar de supraveghere. Perioada 1960-1990 a fost marcată de curse interne spre București, Cluj și Constanța, precum și de conexiuni internaționale spre orașe precum Stuttgart, Frankfurt, Düsseldorf, Belgrad sau Helsinki.

După 1989, aeroportul a menținut legătura între Arad și principalele orașe din România timp de câțiva ani. Totuși, numărul zborurilor și al pasagerilor a înregistrat o scădere progresivă, de la aproape 130.000 de pasageri în 2008 (cu aproximativ 3.400 de zboruri operate) la puțin peste 11.000 de pasageri în 2018 și mai puțin de 9.000 în 2025.