Viteza redusă a trenurilor moderne din zona Radnei din cauză vechi reguli

Viteza redusă a trenurilor moderne din zona Radnei din cauză vechi reguli

O Reglementare Depășită Îngreunează Eficiența Investițiilor

Asociația Pro Infrastructură a subliniat o "improvizație ceferistă", expunând modul în care o regulă veche, specifică doar României, compromite performanța materialului rulant recent achiziționat. Deși liniile feroviare, cum ar fi cele din zona Radna, sunt concepute pentru a permite viteze de până la 160 km/h, trenurile moderne sunt obligate să reducă semnificativ viteza. În schimb, locomotivele mai vechi, care nu dispun de tehnologii avansate de siguranță, pot traversa aceleași secțiuni de cale ferată cu viteze semnificativ mai mari, variind între 120 și 160 km/h.

Limitarea de viteză este determinată de utilizarea unor inductori, acele dispozitive galbene amplasate lângă calea ferată, care impun mecanicilor activarea Butonului de Depășire Ordonată (BDO). Potrivit specialiștilor Asociației Pro Infrastructură, acest buton a fost inițial conceput pentru situații speciale, cum ar fi trecerea pe semnal roșu cu autorizație. Problema principală apare în cazul trenurilor moderne echipate cu sistemul de siguranță PZB-90, care a fost introdus după accidente feroviare din anii '90. Acest sistem limitează viteza la 40 km/h când BDO este activat, pentru a evita manevrele periculoase. Dacă un tren nou nu respectă această restricție, sistemul PZB-90 declanșează automatic frânarea de urgență. În contrast, locomotivele mai vechi, prevăzute cu sistemul INDUSI-60, nu au această restricție și pot circula normal.

Impactul Național și Măsuri Întârziate

Această problemă nu afectează doar trenurile Alstom Coradia, ci întreaga flotă de material rulant nou, care se află într-un proces de achiziție sau modernizare, incluzând locomotive și garnituri finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Călătorii resimt impactul direct în formă de timpi de parcurs mai lungi, consum suplimentar de energie și întârzieri tot mai greu de justificat. Dificultățile au fost întâlnite și în alte zone esențiale ale rețelei, cum ar fi Mediaș, Mintia, Deva, Orăștie, Sântimbru, Blaj și Sighișoara, semnalând o extindere a acestei situații nefirești.

O soluție care ar putea aborda această situație constă în implementarea completă a Sistemului European de Control al Trenurilor (ETCS), un sistem unificat destinat controlului și securității feroviare, vital pentru siguranța și interoperabilitatea la nivel european. ETCS are rolul de a monitoriza constant viteza și poziția trenurilor, împiedicând depășirea limitelor de viteză și contribuind la creșterea capacității și siguranței traficului, facilitând astfel circulația transfrontalieră fără obstacole.

Deși ETCS este deja operativ pe anumite coridoare feroviare modernizate din România, estimările sugerează că, până în 2030, peste 900 km de cale ferată vor fi dotate cu ERTMS (care include ETCS). Totuși, avansul implementării la nivel național este lent. Proiecte majore, cum ar fi cel de pe ruta Caransebeș–Timișoara–Arad, sunt în desfășurare, dar Comisia Europeană a declarat că stadiul implementării ETCS pe rețeaua TEN-T este "semnificativ întârziat". Conform estimărilor Asociației Pro Infrastructură, efectele acestei reguli învechite ar putea continua timp de încă 5-10 ani. Această întârziere evidențiază disonanța dintre ambițiile de modernizare a infrastructurii și realitatea operațională, generând frustrare atât în rândul operatorilor, cât și al călătorilor.

Puncte Cheie

Ca cetățean al Aradului și navetist ocazional, constat că această situație este extrem de frustrantă. Ne confruntăm cu investiții masive în infrastructură, dar beneficiile nu devin vizibile din cauza unor obstacole birocratice absurde, asemenea acestei reglementări vechi, care a fost menținută în vigoare timp de jumătate de secol. Este un fenomen recurent în România, unde avansul tehnologic este adesea încetinit de reglementări învechite sau lipsa de coordonare. Pentru a evita neplăcerile, recomand să verificați mereu aplicațiile de monitorizare a traficului feroviar înainte de a porni la drum și să vă pregătiți pentru timpi de parcurs mai mari decât cei anticipați pentru liniile recent modernizate.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Claudiu Mocan

Claudiu Mocan are 33 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Arad. Cu rădăcini în cartierul Micălaca și o formare solidă în jurnalism la Universitatea de Vest din Timișoara, Claudiu s-a întors în orașul natal pentru a spune poveștile care contează.Este cunoscut pentru abordarea echilibrată, vocea calmă și prezența constantă la evenimentele locale. De la Primărie până în cartiere, de la știri de ultimă oră până la interviuri cu oameni simpli, Claudiu reflectă realitatea Aradului cu empatie și profesionalism.