Planurile privind o posibilă unire a Republicii Moldova cu România au stârnit marți, 20 ianuarie 2026, o reacție dură din partea Moscovei. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că un asemenea demers ar submina statalitatea Republicii Moldova.

Pentru cititorii din Arad, tema e importantă nu doar geopolitic, ci și emoțional: în oraș trăiesc numeroși basarabeni, iar discuțiile despre viitorul Moldovei și relația ei cu România sunt tot mai prezente în comunitate.

Ce a spus Serghei Lavrov

În cadrul conferinței sale anuale de presă, în care a trecut în revistă principalele dosare de politică externă ale Rusiei pe anul 2025, șeful diplomației ruse a comentat direct ideea unei eventuale reuniri a Republicii Moldova cu România.

Lavrov a afirmat că:

• intențiile Chișinăului de apropiere de România, inclusiv scenariul unirii, ar afecta însăși existența Republicii Moldova ca stat;
• Moscova privește cu îngrijorare decizia autorităților de la Chișinău de a denunța trei acorduri de bază care legau țara de Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizație post-sovietică din care face parte și Rusia;
• Rusia susține că își dorește „relații normale” cu Republica Moldova și că nu ar da, în viziunea sa, motive Chișinăului pentru acțiuni considerate ostile.

Declarațiile au venit în contextul războiului din Ucraina, subiect central al conferinței, și al tensiunilor tot mai accentuate dintre Moscova și statele pro-europene din regiune.

Context: declarațiile Maiei Sandu și discuția despre unire

Reacția Rusiei este legată direct de pozițiile exprimate în ultimele zile la Chișinău:

• Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat săptămâna trecută că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea cu România. Argumentul invocat: o astfel de opțiune ar întări democrația și ar proteja țara de presiunile rusești.
• Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a spus cu o zi înainte de reacția lui Lavrov că tema unirii ar putea fi pusă pe masă, după modelul anului 1918, în eventualitatea unor amenințări directe la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Maia Sandu a acuzat în repetate rânduri Rusia de ingerință în treburile interne ale țării, amintind că Republica Moldova este o fostă republică sovietică, cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori – majoritatea vorbitori de română și o minoritate importantă vorbitoare de rusă.

Pe de altă parte, Moscova interpretează apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană și discuțiile despre unire ca pe o pierdere definitivă a influenței sale în regiune.

România, UE și NATO: miza strategică a subiectului

România este membră a Uniunii Europene și a NATO, ceea ce face ca orice discuție despre unirea cu Republica Moldova să aibă imediat și o dimensiune de securitate, nu doar una istorică sau identitară.

Pentru Rusia, asta ar însemna extinderea spațiului euroatlantic chiar la granița sa vestică, într-o zonă în care Moscova a încercat tradițional să-și păstreze influența. De aici și tonul foarte ferm al mesajului transmis de Lavrov.

De ce contează pentru Arad și vestul României

Pentru Arad, legătura cu Republica Moldova nu este doar o chestiune de politică externă:

• în oraș și în județ trăiesc comunități de basarabeni – studenți, angajați în firme locale, familii stabilite aici după 1990 sau mai recent, după 2014;
• universitățile și liceele arădene au derulat în ultimii ani parteneriate și proiecte cu instituții de învățământ din Chișinău și din alte localități de peste Prut;
• mediul de afaceri local este interesat de piața moldovenească, iar apropierea acesteia de UE ar putea însemna, pe termen mediu, și mai multe proiecte transfrontaliere și investiții.

Pentru mulți arădeni, dezbaterea despre viitorul Republicii Moldova – integrare europeană, neutralitate, sau eventuală unire cu România – nu este un subiect abstract. E vorba de familie, prieteni, colegi sau parteneri de afaceri afectați direct de evoluțiile de la Chișinău.

Ce urmează

Declarația lui Serghei Lavrov este una dintre primele reacții oficiale ale Moscovei după ce tema unirii a fost readusă explicit în dezbaterea publică de la Chișinău. Este de așteptat ca:

• autoritățile moldovene să continue cursul pro-european deja asumat;
• Rusia să folosească în continuare retorica privind „apărarea statalității Moldovei”, în paralel cu criticile la adresa Uniunii Europene;
• discuțiile despre un posibil referendum și despre opțiunea unirii să rămână un subiect sensibil în societatea moldovenească, dar urmărit atent și la București, inclusiv de românii din vestul țării.

Pentru cititorii „azi în Arad”, miza este dublă: pe de o parte, stabilitatea unei țări vecine aflate la mai puțin de o zi de mers cu mașina; pe de altă parte, viitorul unui spațiu cultural și lingvistic comun, în care legăturile de familie și prietenie sunt mai puternice decât granițele.