Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a cerut Curții Constituționale, marți, 10 februarie 2026, să trimită o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind proiectul Guvernului de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților.

Demersul vine chiar în ajunul ședinței programate miercuri la Curtea Constituțională, unde urmează să fie discutate din nou schimbările propuse la regimul pensiilor speciale.

Ce a solicitat concret Înalta Curte

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a adresat Curții Constituționale a României o cerere prin care solicită sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară întemeiată pe articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului ICCJ, prin această inițiativă se urmărește verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu cerințele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În document este exprimată opinia că dispozițiile avute în vedere ar putea să nu respecte mai multe principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene: proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime. Aceste principii sunt considerate relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care afectează statutul și garanțiile de independență ale magistraților. ICCJ arată că această obligație derivă din articolul 19 alineatul (1) din Tratatul UE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute la articolul 2 din același tratat.

Care sunt principalele critici la adresa proiectului de lege

Înalta Curte sintetizează, într-o analiză pe cinci puncte, motivele pentru care consideră că măsurile propuse ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene. Potrivit comunicatului:

1. modificările pot genera un tratament discriminatoriu al magistraților comparativ cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
2. nu există o fundamentare suficient de riguroasă și transparentă care să permită realizarea unui veritabil test de proporționalitate, în condițiile lipsei datelor necesare;
3. măsurile pot diminua sub un nivel adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
4. se perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
5. regimul tranzitoriu instituit este inegal și dificil de justificat în mod obiectiv.

ICCJ subliniază că această acțiune se înscrie în „preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției”, considerată un principiu esențial al statului de drept, și are la bază utilizarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de Constituția României și de dreptul Uniunii Europene.

În același timp, instanța supremă amintește că mecanismul sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene este un instrument important pentru asigurarea unei interpretări și aplicări unitare a dreptului european, dar și pentru întărirea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.

Ce s-a întâmplat anterior cu acest proiect

La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii Înaltei Curți au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect de lege al Guvernului privind pensiile magistraților.

În argumentele transmise la acel moment, Instanța supremă aprecia că proiectul:

• ar „anula în fapt” pensiile de serviciu, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii ar avea loc o diminuare până la dispariția caracterului de pensie de serviciu;
• ar conduce, pentru generațiile viitoare de magistrați, la pensii chiar inferioare celor din sistemul public de pensii;
• ar încălca independența justiției, prin raportare la standardele de statut stabilite prin deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale a României.

În aceleași argumente se arăta că toate aceste instanțe au pronunțat decizii explicite care, în opinia ICCJ, fac ca soluția legislativă propusă să fie incompatibilă cu garanțiile independenței justiției. De asemenea, proiectul este considerat contrar unor decizii anterioare ale Curții Constituționale care au respins soluții normative identice, ceea ce ar încălca atât principiul supremației Constituției, cât și caracterul obligatoriu al hotărârilor CCR.

Cum ar arăta noul regim al pensiilor magistraților

Proiectul de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptat de Guvern, conține două elemente esențiale:

• vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani;
• pensia de serviciu nu ar putea depăși 70% din indemnizația netă încasată în ultima lună de activitate.

Aceste prevederi reprezintă miza centrală a dezbaterilor aflate în fața Curții Constituționale și, acum, potențial și în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă solicitarea ICCJ va fi acceptată de judecătorii CCR.

De ce contează acest subiect pentru cititorii din Arad

Pentru magistrații din Arad – judecători, procurori sau foști magistrați aflați deja la pensie ori aproape de pensionare – modificările discutate ar putea avea impact direct asupra nivelului pensiei și asupra planurilor de carieră și pensionare.

În plus, dezbaterea privind garanțiile de independență ale justiției, inclusiv cele legate de stabilitatea statutului și a pensiilor, influențează modul în care funcționează sistemul judiciar în ansamblu, de la Tribunalul Arad și Judecătoria Arad până la instanțele superioare.

Cititorii „azi în Arad” vor afla în perioada următoare dacă CCR va admite cererea ICCJ de sesizare a CJUE și cum va influența această procedură parcursul proiectului de lege privind pensiile speciale ale magistraților.