Provocările administrative pentru pacienți

Deși legislația europeană permite accesul la îngrijiri medicale în alte state membre, aplicarea acesteia este adesea complicată de birocrație și de incompatibilitatea sistemelor informatice dintre cele două țări. Un exemplu semnificativ menționat de Csókási este localitatea Nagylak, care se află foarte aproape de Nădlac, dar unde locuitorii se află în imposibilitatea de a beneficia de servicii medicale. În timp ce la Nădlac există medici de familie disponibili, pacienții din Ungaria nu pot apela la aceștia din cauza sistemelor de asigurare separate.

„Imaginați-vă situația în care, fiind în weekend, un copil are dureri de ureche. Pe cealaltă parte a frontierei, trebuie să călătorim zeci de kilometri pentru îngrijire, în timp ce la doar câțiva kilometri distanță există specialiști pregătiți să ajute, dar pacienții nu pot beneficia de aceste servicii,” a subliniat Csókási.

Rata scăzută de utilizare a Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate

Csókási a evidențiat, de asemenea, utilizarea extrem de scăzută a Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS) în rândul românilor, doar 4,2% dintre aceștia având cardul, care le permite accesul la servicii medicale în alte țări pentru perioade temporare. Deși multe state membre integrează cardurile naționale și europene, în România și Ungaria acestea sunt emise separate, complicând astfel situația pacienților.

Legea europeană permite pacienților să fie tratați într-un alt stat dacă acolo pot primi mai rapid îngrijirile necesare. Csókási a oferit exemplul unui pacient din Szeged, care ar putea beneficia de o intervenție chirurgicală la Arad, mai rapid decât în Ungaria, atâta timp cât sunt urmate procedurile corecte.

Spațiul European pentru Datele de Sănătate (EHDS)

O parte importantă din prezentare a fost dedicată Spațiului European pentru Datele de Sănătate (EHDS), un nou cadru adoptat în martie 2025 care va facilita schimbul de date medicale între statele membre. Acest sistem va permite doctorilor să acceseze informații esențiale despre pacienți, cum ar fi istoricul medical, sub rezerva consimțământului pacientului, lucru esențial pentru o îngrijire optimă.

Inițiativele de colaborare între România și Ungaria

Proiectul a inclus analize în trei zone de frontieră româno-unghere, mediul de lucru a relevat o deschidere din partea medicilor români, din contră, colegii din Ungaria nu au fost dispuși să integreze acest proces. Csókási a menționat cazul unui medic din România care a oferit consultații gratuite pacienților din Ungaria, fără a mai putea să recupereze costurile, evidențiind astfel unele dintre disfuncționalitățile sistemului.

Având la bază concluziile studiului efectuat, partenerii propun un program pilot de 18 luni pentru testarea unui model de cooperare între cele două sisteme de sănătate. Proiectul se desfășoară în trei zone de frontieră, vizând:

• Zona A: Kübekháza (Ungaria) – Beba Veche, Cherestur și Cheglevici (România);
• Zona B: Kiszombor (Ungaria) – Cenad (România);
• Zona C: Apátfalva, Csanádpalota și Nagylak (Ungaria) – Nădlac, Șeitin și Peregu Mare (România).

Scopul este de a permite consultarea pacienților din cele două țări și de a stabili mecanisme de decontare a serviciilor între casele de asigurări.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv specialarad.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Proiectul propus reprezintă un pas semnificativ către îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale pentru locuitorii din Nădlac și împrejurimi. Dificultățile întâmpinate de-a lungul timpului din cauza birocrației ar putea fi reduse, contribuind astfel la crearea unui sistem de sănătate transfrontalier mai eficient, care să răspundă nevoilor pacienților din ambele țări.