Pronunțarea sentinței în dosarul concursurilor trucate din Ministerul Agriculturii, care include și postul de director adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, este amânată de aproape un an de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Un proces început acum doi ani, cu final mereu împins înainte

Procesul privind presupusa aranjare a unor concursuri de angajare în Ministerul Agriculturii se judecă la București, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Unul dintre aceste concursuri viza funcția de director executiv adjunct la Direcția pentru Agricultură Județeană Arad.

Au trecut exact doi ani de la primul termen în dosarul în care fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, și alți cinci inculpați, printre care și arădeanul Mihai Pârv, au ajuns în fața judecătorilor pentru fapte asimilate corupției.

Conform procurorilor DNA, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, Adrian Ionuț Chesnoiu, în calitate de ministru al Agriculturii, ar fi determinat o persoană aflată în subordinea sa, membră în mai multe comisii de examinare, să îi pună la dispoziție lui Andrei-Cristian Răducan, considerat „om de încredere” al ministrului, o parte din subiectele pregătite pentru probele scrise ale patru concursuri pentru posturi de consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv la direcții agricole județene. Aceste subiecte ar fi ajuns apoi la candidații „agreați”: Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț.

Rolul lui Mihai Pârv în povestea care privește direct Aradul

Pentru Arad, miza principală a fost postul de director adjunct la Direcția Agricolă Județeană. Mihai Pârv, la acea vreme un membru important al PSD Arad, a concurat pentru această poziție și a și ocupat-o pentru câteva zile. Imediat după izbucnirea scandalului legat de presupusa corupție la concursuri, Pârv și-a dat demisia din funcție.

Dosarul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în 14 februarie 2024, atribuirea cauzei acestei instanțe supreme având legătură cu faptul că Adrian Chesnoiu deținea calitatea de deputat la momentul trimiterii în judecată.

Un an de amânări la pronunțarea sentinței

După un an de judecată, completul de la Înalta Curte a anunțat că urmează să pronunțe sentința în acest dosar. De la termenul din 28 mai 2025, însă, judecătorii au început seria de amânări ale pronunțării. Din acel moment și până acum, au fost înregistrate șase termene la care decizia a fost amânată.

Următorul termen a fost stabilit pentru 25 februarie. Deși, teoretic, după aproape un an de amânări ar fi de așteptat ca magistrații să facă publică hotărârea, seria deja lungă de reprogramări lasă loc posibilității unei noi amânări.

Ce urmează pentru dosar și ce înseamnă pentru Arad

DNA a reținut că faptele investigate au avut loc în anul 2022. Deși cauza se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul se află încă în faza de primă instanță. Oricare ar fi sentința care va fi pronunțată, aceasta va putea fi atacată prin apel sau alte căi de atac, care se vor judeca tot la nivelul instanței supreme.

Dacă ritmul actual al amânărilor va continua și în eventualele căi de atac, există posibilitatea ca răspunderea penală să se stingă prin prescripție.

În prezent, Adrian Chesnoiu ocupă funcția de director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la nivel central. În articol este ridicată întrebarea dacă această poziție are vreo legătură cu șirul de amânări ale sentinței, fără a fi însă oferite răspunsuri sau clarificări oficiale.

Pentru Arad, dosarul rămâne important atât prin prisma imaginii Direcției Agricole Județene, cât și prin faptul că este legat de un fost lider local, Mihai Pârv, și de modul în care s-au desfășurat concursurile pentru funcții publice cu impact direct asupra agriculturii din județ.