Curtea Constituțională a României (CCR) a decis din nou să nu se pronunțe încă asupra noului proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan, amânând analiza pentru data de 18 februarie 2026.

Ce a decis CCR și ce urmează

Potrivit unor oficiali ai Curții, citați miercuri de AGERPRES, judecătorii constituționali au hotărât să reprogrameze discutarea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru 18 februarie 2026. Sesizarea vizează noul proiect de lege al Guvernului Bolojan privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților.

Aceasta este a cincea amânare în același dosar.

Motivul amânării

Surse din cadrul CCR au explicat că decizia de amânare este legată de necesitatea analizării unei cereri venite de la Înalta Curte. Instanța supremă a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară referitoare la proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.

Înalta Curte apreciază că prevederile din actualul proiect pot genera „un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.

Ședințele anterioare și problemele de cvorum

Subiectul pensiilor magistraților se află de mai mult timp pe masa CCR:

• La ședința din 16 ianuarie 2026, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă hotărârea a fost amânată pentru studierea unor documente suplimentare. Printre acestea se afla și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ICCJ cu o zi înainte.
• Înainte de această dată, două ședințe nu au putut avea loc din cauza lipsei de cvorum: patru dintre cei nouă judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți propuși de PSD – nu au fost prezenți. Ei au invocat, printre motive, faptul că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare și că ședințele au fost programate prea rapid.

Poziția Înaltei Curți și expertiza contabilă

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de președinta Lia Savonea, a anunțat pe 15 ianuarie 2026 că a realizat, cu sprijinul unui expert contabil, o analiză asupra impactului proiectului de lege.

Conform acestei expertize, aplicarea noului proiect al Guvernului ar avea ca efect ca pensia de serviciu a magistraților să devină mai mică decât pensia calculată strict pe baza principiului contributivității. Documentul a fost transmis judecătorilor CCR.

Ce prevede noul proiect de lege

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, adoptat de Guvern, conține câteva elemente esențiale:

• vârsta de pensionare ar urma să crească gradual până la 65 de ani;
• pensia de serviciu nu ar putea depăși 70% din indemnizația netă încasată în ultima lună de activitate.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis aviz negativ asupra proiectului. Judecători și procurori au solicitat ca pensia de serviciu să rămână cât mai apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a susținut ferm că pensia nu trebuie să depășească 70% din ultimul salariu net.

Primul proiect, declarat neconstituțional

Nu este prima încercare de reformă a pensiilor magistraților. Primul proiect de lege în acest domeniu a fost declarat neconstituțional de CCR la 20 octombrie, în urma unei sesizări depuse tot de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a arătat atunci că Guvernul nu a cerut, în termenul prevăzut de lege, avizul CSM – chiar dacă acesta are caracter consultativ –, ceea ce a determinat declararea neconstituționalității actului normativ.

Cum a ajuns din nou proiectul la CCR

La începutul lunii decembrie, judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să sesizeze din nou CCR și în legătură cu noul proiect de reformă al Guvernului.

Magistrații au fost chemați de președinta ICCJ, Lia Savonea, să își exprime punctul de vedere în cadrul Secțiilor Unite. Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea Curții Constituționale.

În motivarea lor, judecătorii ICCJ susțin că:

• proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu”;
• pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, caracterul de pensie de serviciu ar fi redus până la dispariție;
• pentru generațiile viitoare, pensiile de serviciu ar ajunge chiar sub nivelul pensiilor din sistemul public.

Instanța supremă consideră că legea încalcă independența justiției, având în vedere standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Sunt invocate, de asemenea, decizii anterioare ale CCR care ar fi sancționat soluții normative similare, ceea ce, în viziunea ICCJ, contravine principiului supremației Constituției și caracterului obligatoriu al hotărârilor Curții Constituționale.

Critici privind tratamentul magistraților și lipsa fundamentării financiare

Judecătorii ICCJ susțin că legea contestată:

• instituie un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința pensiei lor;
• plasează această categorie profesională într-o situație mai proastă față de alte grupuri care beneficiază de pensii de serviciu și se află în condiții similare sau comparabile.

Un alt punct critic vizează lipsa datelor concrete privind impactul bugetar:

• în expunerea de motive a proiectului de lege nu ar exista o fundamentare cu cifre privind efectele financiare ale noilor reguli.

Date despre sistemul pensiilor de serviciu în România

ICCJ prezintă, în susținerea poziției sale, mai multe date referitoare la pensiile de serviciu:

• dintr-un total de peste 200.000 de beneficiari de pensii de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică – aproximativ 190.000 de persoane (militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.);
• peste 10.000 de persoane aparțin altor categorii profesionale: magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personal al Curții de Conturi.

În ceea ce privește cheltuielile:

• pentru plata tuturor categoriilor de pensii de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar excluzând sistemul de apărare și ordine publică), a fost necesar un buget de 2,2 miliarde de lei;
• fondurile totale pentru plata pensiilor militare în anul 2024 au depășit 14 miliarde de lei;
• cea mai mare parte a sumei revine Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cu peste 7,36 miliarde de lei;
• Ministerul Apărării Naționale (MApN) a avut un buget de peste 5,5 miliarde de lei pentru pensii militare;
• Serviciul Român de Informații (SRI) a beneficiat de peste 1,08 miliarde de lei pentru același scop.

În opinia ICCJ, expunerea de motive a proiectului de lege pare orientată mai degrabă spre transmiterea publică a unui „narativ neadevărat”, decât spre o fundamentare oficială riguroasă a necesității modificării cadrului legal exclusiv pentru magistrați.

Ce înseamnă pentru magistrați și pentru Arad

Deși hotărârea finală aparține CCR și este încă amânată, miza este una importantă pentru toate instanțele din țară, inclusiv pentru magistrații din Arad:

• proiectul poate schimba atât momentul ieșirii la pensie, cât și nivelul pensiei de serviciu;
• decizia Curții Constituționale va influența direct stabilitatea legislativă din domeniul justiției și modul în care este garantată independența magistraților prin regimul lor de pensionare.

Până la ședința programată pe 18 februarie 2026, rămân deschise discuțiile dintre Guvern, sistemul judiciar și societate cu privire la modul în care trebuie reformat sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați.