Curtea Constituțională a României a decis că noul proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților respectă Constituția, respingând sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Decizia, așteptată și la Arad, contează atât pentru magistrații aflați în funcție, cât și pentru cei care urmează să intre în sistem, având impact direct asupra modului în care se vor calcula pensiile de serviciu.

Ce a decis CCR

Curtea Constituțională a României a respins miercuri sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților.

Oficiali ai CCR au precizat, pentru AGERPRES, că actul normativ este considerat constituțional.

Decizia a venit după cinci amânări succesive ale pronunțării.

Un parcurs cu mai multe amânări

La ședința Curții Constituționale din 16 ianuarie, au participat toți cei nouă judecători constituționali, însă hotărârea a fost din nou amânată. Motivul: nevoia de a analiza documente suplimentare, între care și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție cu o zi înainte.

Anterior, două ședințe nu au mai avut loc, deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Este vorba despre Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți propuși de PSD pentru funcțiile de judecători constituționali. Ei au invocat mai multe motive, între care faptul că fuseseră chemați la serviciu în zile nelucrătoare și că ședințele ar fi fost programate prea repede.

Argumentele Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat, pe 15 ianuarie, că a comandat o expertiză realizată de un expert contabil.

Potrivit acestei expertize, aplicarea proiectului de lege al Guvernului ar avea ca efect stabilirea unei pensii de serviciu pentru magistrați mai mici decât pensiile bazate pe contributivitate. Documentul a fost transmis judecătorilor CCR pentru analiză.

La începutul lunii decembrie, judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate, în cadrul Secțiilor Unite, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la noul proiect al Guvernului.

La ședință au fost prezenți 102 judecători, toți votând în favoarea sesizării CCR.

În motivarea sa, Instanța supremă a apreciat că proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu”, în sensul că, pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, se ajunge la reducerea până la anulare a caracterului specific de pensie de serviciu, iar pentru generațiile viitoare cuantumul ar deveni chiar inferior pensiei din sistemul public.

Instanța a susținut că legea încalcă independența justiției raportat la standardele de statut stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și ale CCR, menționând că aceste instanțe au pronunțat decizii „exprese și explicite” care fac soluția legislativă incompatibilă cu garanțiile independenței justiției.

În plus, a arătat că proiectul încalcă decizii anterioare ale Curții Constituționale care au sancționat soluții normative considerate identice cu cele incluse acum, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.

Ce prevede noul proiect de reformă a pensiilor magistraților

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, adoptat de Guvern, introduce:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
• stabilirea unui plafon: pensia de serviciu nu poate depăși 70% din indemnizația netă încasată de magistrat în ultima lună de activitate.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului.

Judecătorii și procurorii au cerut ca pensia de serviciu să fie menținută la un nivel aproape egal cu ultimul salariu încasat. În contrapondere, premierul Ilie Bolojan a susținut ideea ca pensia să fie limitată la maximum 70% din ultimul salariu net.

Primul proiect, declarat neconstituțional

Înaintea acestui act normativ, un prim proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR la 20 octombrie, în urma unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul prevăzut de lege, avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acest aviz are caracter consultativ.

Ce înseamnă pentru magistrați, inclusiv cei din Arad

Decizia CCR validează cadrul legal propus de Guvern pentru pensiile de serviciu ale magistraților.

Pentru judecătorii și procurorii din Arad, ca și pentru colegii lor din țară, regulile privind vârsta de pensionare și plafonul de 70% din ultimul venit net devin repere esențiale pentru planificarea carierei și a perioadei de după retragerea din activitate.

Articol realizat pe baza informațiilor furnizate de AGERPRES prin intermediul aradon.ro.