Premierul Ilie Bolojan afirmă că noul proiect privind pensiile magistraților respectă Constituția și avertizează că o nouă amânare a deciziei Curții Constituționale ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR pentru România.

Premierul mizează pe o decizie rapidă a CCR

Într-o intervenție televizată marți seara, premierul Ilie Bolojan a spus că, în opinia sa, proiectul de reformă a pensiilor magistraților este în acord cu prevederile constituționale și cu deciziile anterioare ale Curții Constituționale a României (CCR). El a subliniat că acest act normativ a fost elaborat de Guvern pornind de la o nevoie creată de situația actuală a pensiilor speciale.

Bolojan a arătat că speră ca judecătorii constituționali să se pronunțe „în al 12-lea ceas”, subliniind că amânările de până acum și disputele publice pe această temă au afectat percepția asupra CCR, asupra sistemului de justiție și a clasei politice.

Critici la adresa actualului sistem de pensii ale magistraților

Premierul a criticat nivelul și condițiile de acordare a pensiilor pentru magistrați în forma actuală, arătând că românii nu pot accepta ca:

• pensia să fie egală cu ultimul salariu,
• persoane aflate în deplină capacitate fizică și intelectuală să se retragă din activitate la 48–50 de ani.

El a calificat această situație drept „anormală”, cu o diferență între pensiile magistraților și pensia medie pe economie pe care a descris-o ca fiind „insuportabilă”.

Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR

Referindu-se la consecințele unei noi amânări a deciziei CCR, Ilie Bolojan a indicat că există o probabilitate foarte ridicată ca România să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acești bani sunt, potrivit premierului, reținuți dintr-o cerere de plată anterioară.

Bolojan a explicat că Guvernul a informat în mod oficial CCR cu privire la contextul în care trebuie luată decizia, tocmai pentru ca judecătorii constituționali să aibă clar în față impactul unei noi amânări. El a precizat că:

• dacă decizia va fi din nou amânată, este foarte probabil ca România să piardă suma respectivă,
• o comunicare oficială din partea Comisiei Europene privind aceste fonduri este așteptată spre finalul lunii februarie,
• reprezentanții Comisiei au transmis deja, într-o întâlnire la care a participat ministrul Pîslaru, că, din perspectiva lor, jalonul referitor la pensiile magistraților nu este îndeplinit,
• clarificările oficiale privind toate sumele reținute României urmează să fie transmise „înspre sfârșitul lunii februarie”.

Premierul a mai subliniat că orice sumă pierdută de România reprezintă o veste proastă, mai ales în condițiile în care acești bani sunt acordați sub formă de grant, nu de împrumut.

Ce urmează la Curtea Constituțională

CCR urmează să discute miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. În aceeași ședință, Curtea ar putea analiza și solicitarea Înaltei Curți de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară legată de modificarea pensiilor speciale ale magistraților.

Până în prezent, decizia CCR asupra acestui proiect a fost amânată de cinci ori.

Ce înseamnă pentru cititorii din Arad

Pentru arădeni, miza este dublă:

• pe de o parte, reforma pensiilor de serviciu ale magistraților are impact asupra percepției de echitate socială, într-un context în care mulți pensionari din Arad trăiesc cu venituri modeste;
• pe de altă parte, pierderea celor 231 de milioane de euro din PNRR ar putea însemna mai puțini bani pentru proiecte de infrastructură, investiții în spitale, școli sau alte programe de dezvoltare în județ și în restul țării, având în vedere că fondurile PNRR sunt nerambursabile.

Premierul Ilie Bolojan transmite astfel că România „nu mai are foarte mult timp” pentru a clarifica acest jalon, iar decizia CCR de miercuri devine crucială atât pentru sistemul de justiție, cât și pentru finanțările europene de care beneficiază întreaga țară.