Bacterii vechi de 5.000 de ani, cu rezistență la antibiotice, identificate într-o grotă din România

Bacterii vechi de 5.000 de ani, cu rezistență la antibiotice, identificate într-o grotă din România

O echipă de cercetători a descoperit în peștera Scărișoara o tulpină de bacterii veche de mii de ani, care s-a dovedit rezistentă la zece antibiotice moderne, potrivit G4media.ro, citat de Aradon.

Descoperire impresionantă în peștera Scărișoara

O tulpină bacteriană identificată în gheața din peștera Scărișoara prezintă rezistență la zece tipuri de antibiotice folosite în prezent. Informațiile au fost făcute publice sâmbătă, 21 februarie 2026, la ora 14:21, într-un articol semnat de Vlad Popa.

Cercetătorii au anunțat că bacteriile descoperite au rămas înghețate și conservate în această peșteră subterană timp de aproximativ 5.000 de ani, iar testele au arătat că sunt rezistente la antibiotice moderne.

Ce tip de bacterie a fost găsit

Specialiștii au identificat o tulpină numită Psychrobacter SC65A.3. Potrivit datelor prezentate, astfel de bacterii reușesc să supraviețuiască mii de ani în condiții extreme, cum ar fi:

  • sub straturi vechi de gheață
  • în permafrost
  • sub apă, în mediul marin
  • în lacuri glaciare

Peșterile cu ghețari subterani, precum cea de la Scărișoara, reprezintă un mediu favorabil pentru astfel de microorganisme.

Gheață veche de 13.000 de ani

Blocul de gheață din peștera Scărișoara are o vechime estimată la circa 13.000 de ani și este considerat cel mai mare și cel mai vechi bloc de gheață subteran cunoscut.

Pentru studiu, echipa de cercetare a extras un nucleu de gheață cu o lungime de 25 de metri din zona peșterii, din care au fost apoi analizate microorganismele prezente.

Ce spun cercetătorii despre rezistența la antibiotice

Cercetătorii citați explică faptul că analiza unor microbi precum Psychrobacter SC65A.3, prelevați din depozite de gheață vechi de mii de ani din peșteri, oferă informații importante despre modul în care rezistența la antibiotice a apărut și s-a dezvoltat în mod natural în mediul înconjurător, cu mult înainte de folosirea antibioticelor în medicina modernă.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Frontiers in Microbiology.

De ce contează aceste rezultate azi

Autorii subliniază că, având în vedere faptul că aproximativ 20% din suprafața Terrei este acoperită de regiuni înghețate, iar o parte semnificativă a biosferei are temperaturi scăzute, înțelegerea microorganismelor adaptate la frig devine tot mai importantă în contextul schimbărilor climatice accelerate.

Context pentru cititorii din Arad

Deși peștera Scărișoara se află în alt județ, descoperiri de acest tip pot avea impact la nivel național, inclusiv pentru comunitatea științifică și medicală din Arad. Studiul bacteriilor vechi, dar rezistente la antibiotice moderne, oferă date esențiale despre evoluția naturală a rezistenței antimicrobiene și poate contribui, pe termen lung, la înțelegerea unor riscuri care privesc sănătatea publică în întreaga țară.

Articol bazat pe informațiile publicate de Aradon, care preia date de la G4media.ro și menționează ca sursă Tion.ro.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Claudiu Mocan

Claudiu Mocan are 33 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Arad. Cu rădăcini în cartierul Micălaca și o formare solidă în jurnalism la Universitatea de Vest din Timișoara, Claudiu s-a întors în orașul natal pentru a spune poveștile care contează.Este cunoscut pentru abordarea echilibrată, vocea calmă și prezența constantă la evenimentele locale. De la Primărie până în cartiere, de la știri de ultimă oră până la interviuri cu oameni simpli, Claudiu reflectă realitatea Aradului cu empatie și profesionalism.