Pe 24 ianuarie, România marchează în fiecare an Unirea Principatelor Române, moment care a pus bazele statului român modern. În 2026 se împlinesc 167 de ani de la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, considerată pasul decisiv către România unită.

Ce sărbătorim pe 24 ianuarie

La 24 ianuarie / 5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești, după ce câteva zile mai devreme, la 5 / 17 ianuarie 1859, fusese desemnat domn al Moldovei. Alegerea aceleiași persoane în fruntea celor două principate a însemnat, în fapt, unirea Moldovei cu Țara Românească și începutul construcției statului național român, proiect desăvârșit la 1 decembrie 1918.

Unirea din 1859 este cunoscută și ca „Mica Unire” și este strâns legată de numele orașului Iași, unde s-au purtat o parte importantă dintre negocierile și dezbaterile politice ale vremii.

Cum a devenit 24 ianuarie sărbătoare națională și zi liberă

Drumul acestei zile spre statutul actual de sărbătoare națională și zi liberă a fost unul făcut în Parlament:

• În decembrie 2013 a fost depusă o inițiativă legislativă prin care 24 ianuarie era propusă ca zi de sărbătoare legală în România.
• Senatul a adoptat proiectul în iunie 2014, iar Camera Deputaților în decembrie 2014, cu o largă majoritate de voturi.
• La 16 decembrie 2014, președintele de atunci a promulgat legea care instituie 24 ianuarie drept Ziua Unirii Principatelor Române, act devenit ulterior Legea nr. 171/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie.
• În 2016, prin modificarea Codului muncii, 24 ianuarie a fost declarată și zi nelucrătoare la nivel național, astfel încât românii să poată marca mai ușor evenimentul istoric.

Legea prevede, de asemenea, că autoritățile centrale și locale pot organiza sau sprijini manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

De ce contează „Mica Unire” în istoria României

Unirea Principatelor nu a fost un gest izolat, ci rezultatul unui efort politic și diplomatic de durată:

• Ideea unirii Moldovei cu Țara Românească fusese formulată încă din timpul Revoluției de la 1848, când programul revoluționarilor cuprindea clar obiectivul unui stat românesc unit.
• După Războiul Crimeii (1853–1856) și Congresul de la Paris din 1856, marile puteri europene au decis ca Principatele Române să nu mai fie sub protectorat rusesc, ci sub garanția colectivă a mai multor state, menținând însă suzeranitatea Imperiului Otoman.
• Au fost convocate adunări „ad-hoc” în ambele principate, unde reprezentanții românilor au cerut, printre altele, unirea celor două țări într-un singur stat cu numele de România, condus de un prinț ales dintr-o casă domnitoare europeană și având instituții moderne, reprezentative.
• Convenția de la Paris din 1858 nu a consfințit pe deplin Unirea, dar a creat cadrul prin care Moldova și Țara Românească erau recunoscute ca „Principatele Unite”, cu instituții comune, chiar dacă formal erau considerate în continuare entități distincte.

În acest context, soluția alegerii aceluiași domn în ambele capitale – Iași și București – a fost răspunsul creativ al elitei politice românești pentru a valorifica prevederile internaționale și dorința de unitate națională.

Rolul lui Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza a devenit figura centrală a momentului 1859:

• A fost ales domn în Moldova la începutul lui ianuarie 1859, în urma unor negocieri politice intense.
• La București, după discuții prelungite între partide și grupări politice, deputații s-au pus de acord să-l voteze și pentru tronul Țării Românești.
• Prin „dubla alegere”, românii au reușit să obțină unirea de facto, fără a încălca formal documentele internaționale din acea perioadă.

Ulterior, marile puteri și Imperiul Otoman au recunoscut treptat situația nou creată, iar prin documente emise în 1861 și 1862 s-a ajuns la unificarea deplină a administrației, a guvernului și a Parlamentului, cu capitala la București.

Cum se vede sărbătoarea de la Arad

Pentru arădeni, 24 ianuarie este și un prilej de a lega „Mica Unire” de istoria locală a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la care Aradul a avut un rol esențial ca centru politic al românilor din Transilvania.

În fiecare an, în Arad au loc diferite acțiuni dedicate zilei de 24 ianuarie – de la momente comemorative și depuneri de coroane, până la activități educative în școli, programe artistice și lecții deschise de istorie. Elevii, profesorii și comunitatea locală readuc astfel în actualitate numele lui Alexandru Ioan Cuza și semnificația pașilor care au condus, în final, la România unită.

De ce merită să ne reamintim azi de 24 ianuarie

Pentru cititorii „azi în Arad”, 24 ianuarie nu înseamnă doar o zi liberă sau o sărbătoare trecută în calendar. Este ziua care marchează începutul drumului spre România modernă, construită pas cu pas, prin decizii politice curajoase, diplomație și sprijinul oamenilor de rând.

Înțelegând „Mica Unire” de la 1859, putem privi cu mai multă claritate și mândrie spre rolul pe care Aradul și întreaga regiune l-au avut câteva decenii mai târziu, la înfăptuirea Marii Uniri din 1918.